|
Vis de vară
Puţini îşi
amintesc culorile pestriţe ale caracatiţei
de fier. Cu ea dorm noapte de noapte mai nou.
Puţini ştiu cu adevărat să mângâie formele pline şi transpirate ale meduzelor-clopot. Pe aici umblă tigrii şi vietăţile
marine; urma lor e albicioasă ca o ciupercă uscată de fag.
Noaptea, cu prietenii mei, prindem fluturi. Le rupem aripile şi le scufundăm în formol. Doar acolo viaţa mai poate începe. Prin vintrele prietenilor mei mişună furnicile roşii de amazon şi toate nopţile par sufocate de mişcarea lor exactă. Prin gleznele lor trece canalul sub-atlantic şi nimeni nu ştie cu adevărat mirosul uscat al stridiilor. Noaptea îmi iau un cearşaf
alb, o mătură şi o lampă şi încep să curăţ discret pieile prietenilor mei dintre răsaduri.
Л
Somni d’estiu
Pocs recorden els colors bigarrats del polp de ferro.
Amb ell dorm la nit de la nit més recent. Pocs saben de debò com acaronar les
formes plenes i transpirades de les meduses campana. Ací passegen els tigres
i bestioles marines; el seu rastre és blanquinós com un fong sec de faig.
A la nit, amb els meus amics, atrapem papallones. Trenquem les seues ales i
les somorgollem en formol. Només allí la vida pot començar. Pels ventres dels
meus amics pul·lulen formigues roges de l’amazones
i totes les nits pareixen sufocades per el seu moviment exacte. Pels seus
turmells passa el canal sub-atlàntic i ningú no sap
com és en realitat l’olor sec de les ostres. A la nit rep un llençol blanc,
una granera i una llàntia i comence a netejar
discretament la pell dels meus amics al bell mig de les plàntules.
[Traducció:
Pere Bessó]
Л
|